dor

mi-e atat de urat sa raman singura cu gandurile mele si mi-e groaza ca o sa incep sa ma gandesc la tine. Tot analizez si ma gandesc ce s-a intamplat si de ce s-a intamplat. Dar gandurile astea de acum sunt ca autopsia... nefolositoare pentru cadavru.
Daca o sa invat din greseli? Nu stiu nu prea sunt buna la asta, plus ca mi se pare ca doar ne amagim pentru ca nu ai ce invata. Fiecare relatie e diferita, oamenii sunt diferiti e greu sa generalizezi sau sa-ti faci reguli...Nu stiu de ce aberez atata, adevarul e ca mor de dorul tau si desi sunt constienta ca e gata imi pare foarte rau. Ma tortureaza gandurile a ceea ce a fost, amintirile frumoase pentru ca asta e ironic ... cat timp ai fost cu mine vedeam doar lucrurile urate iar acum mi le amintesc doar pe cele frumoase.

Chiar mi-e dor de tine. o sa-mi treaca dar deocamdata zac in acest dor adanc, lipicios si arzator...